RSS Feed

Salvati Posta Romana!

Posted on

Imi bat recordul si scriu deja la un interval mai scurt decat doua ,trei luni ,zic eu pentru o cauza nobila.

Ca sa intelegeti contextul si sa intelegeti ca este un punct de vedere cat de cat obiectiv incep printr-o poveste de familie.De-a lungul vremurilor eu si mama mea am avut numeroase diferente de opinie ,unele dintre ele au dus la o ruptura temporara.Eu  nu sunt de acord cu multe din lucrurile pe care le comite dansa, ea nu este de acord cu multe dintre lucrurile pe care le comite subsemnata.

Cert este ca in ciuda titlului aceasta nu este o incercare de a face propaganda ieftina.

Bun .De cand ma stiu si asta ar fi de cel putin 20 de ani mama mea lucreaza in cadrul Postei Romane.Am ascultat acasa numeroase „povesti de servici”, cu bune ,cu rele ,cu treburi mai mult sau mai putin amuzante.

Repet ca timp de 20 de ani mama mea a fost si inca este salariat al Postei Romane.Timpul indelungat petrecut la acest angajator nu cred ca este din lipsa de variante pentru ca refuz sa cred ca un om cu un vast bagaj de cunostinte nu se putea angaja in alta parte.Acesti 20 de ani petrecuti de mama mea in cadrul acestei institutii s-au datorat sentimentului de loialitate si a faptului ca este printre putinii oameni pe care i-am auzit vorbind cu insufletire despre locul lor de munca.

Numerosi tineri au facut primii pasi ai carierei lor in cadrul Postei Romane si au fost sustinuti cu caldura .

Posta Romana nu trebuie privita doar ca o institutie , trebuie constientizat faptul ca este si o comunitate .

Numerosi colegi ai mamei mele au ramas loiali companiei , in ciuda numeroaselor perioade in care traiau cu incertitudinea locului de munca .

Nu pot spune ca toti sunt sau au fost exceptionali sau eficienti in ceea ce faceau, insa cei cativa pe care i-am cunoscut au fost si sunt niste oameni deosebiti.

Trebuie sa tinem cont de faptul ca Posta Romana este o companie de stat .Inseamna ca la fiecare schimbare in guvernare, la fiecare schimbare de putere sau de lider ministerial acesti oameni au trait cu spaima zilei de maine, de la mic la mare.

Trebuie sa tinem cont de faptul ca postasii ce inca va mai bat la usa sunt oameni ce fac cateva zeci de  kilometrii zilnic indiferent de vreme, fie ca ninge ,fie ca ploua ,fie canicula.Nici nu vreau sa mai aduc subiectul salariilor pentru care acesti oameni fac aceste drumuri.

Nu are rost sa incerc indulcirea imaginii . Multi dintre noi au fost dezamagiti de serviciile devenite ineficiente , de functionarii uneori agresivi, insa trebuie luati in considerare anumiti factori :Cati dintre noi pot supravietui cu o secure pusa periodic deasupra capului ?

In incheiere as vrea sa ridic la fileu o alta varianta .Nu stiu cati din cei ce au fost la conducerea Postei au avut ca interes progresul sau eficientizarea .Au avut alte prioritati cum au si vor avea multi din cei in pozitii inalte.

De ce incompetenta  si lipsa de bun simt a conducatorilor sa se rasfranga asupra unor oameni ce au dat ce au avut mai bun ?De ce aceasta institutie sa fie vanduta bucata cu bucata strainilor ?De ce suntem oare atat de nerabdatori sa instrainam tot ce e al nostru?

Si ca ultima intrebare de ce sa disponibilizeze mii de oameni doar pentru a-si salva reputatia cei ce se perinda la conducerea ministerului responsabil de managerierea Postei Romane?

Inchei prin a pune link-ul catre Petitia On-line ,destul de reticenta in ceea ce priveste efectul acestor semnaturi .Il pun , daca mamei mele ii da speranta, eu il pun.

Cei care mai citesc pe aici , daca vor sa dea cu subsemnatul ,le voi ramane indatorata.

Multumesc.

http://www.petitieonline.ro/petitie/69859062

De ce ne ducem dracu

Posted on

     Am constatat cu stupoare un lucru si anume ca nu o sa ne fie mai bine orice partid am alege.Motivul este foarte simplu.Prioritatea pentru fiecare potential lider este planul personal.

     Am avut o conversatie interesanta cu un amic ce se doreste un nou „item” in cadru PNL.Am intrebat si eu ca omul de ce si-a semnat adeziunea pentru acest partid.Ca raspuns am primit un pumn in gura : „Pai daca ma pun bine cu astia imi faciliteaza drumul catre ANL si poate poate reusesc si cu afacerea”.

   Nu are rost sa ma intreb daca acest om stie platforma de partid, o stie pe a lui mult prea bine sa se sinchiseasca de prima.

   Si uite asa imi confirm scarba pentru mediul politic , pentru partide si pentru tot ce tine de potentialii conducatori ai tarii noastre.Ma numar printre cei multi ce ar vrea sa scape.

   De ce sa tin eu cu nationala cand nationala imi da in cap prin mediocritatea pusa la vitrina de fiecare data cand deschid televizorul?

   De ce sa mai simta astia mici ce vin din urma nevoia de a invata , de a citi , de a cunoaste?Becalli are 3 clase si ia uite ce palate are, Basescu de-abia poate sa lege trei cuvinte intr-o limba straina si alea scremute din adancurile sale si vorba ceea a ajuns presedinte,are doua mandate la activ.Hai sa terminam 1-8 si sa vedem ce putem fura , pe cine putem insela ,pe cine putem prostii.

  Am  vazut putine afaceri romanesti care sa mearga tocmai din cauza smecheriilor ieftine care le presteaza pentru un profit de moment.Ignora faptul ca exista un termen lung .

  Nu sunt atat de nedreapta incat sa zic ca vreau o lume in care nu se fura,nu se minte sau nu se mai uita anumite fapte.As vrea o tara in care aceste lucruri se fac cu decenta mai exact sa nu imi spuna ca oaia neagra pe care o vad clar in ochi e gri cu nuante de alb.

  Si uite asa inchei.

Astept sa vad cati ani ne iau sa ajungem atat de disperati incat sa muscam din masa din cauza ca nu avem nici bani de paine.

 

Sau poate reusesc sa plec……..

 

A case of…..

Pe masura ce am crescut, am mai dat cu dalta in stratul de ignoranta , am mai invatat cate ceva despre mine , despre ceilalti, despre viata, am ajuns la o concluzie.Constanta vietii mele : muzica.

Muzica exprima cel mai bine caracterul unui om.In functie de ce asculti ceilalti isi pot face o idee asupra personalitatii : conservator , eclectic , obsedat, optimist , teribilist , lista poate continua.

Astfel inchei cu ……a case of (you) music

 

 

Dependenta

Astazi am realizat un lucru dureros , pe care cu greu l-am admis.In varianta fiecaruia si in conceptia noastra fata de sine ne vedem oameni puternici, capabili sa tina piept si celor mai mari greutati.Lucrurile marunte le neglijam, lucruri marunte ce ajung sa ne bantuie pentru ani sau chiar pentru o viata.

In categoria acestor lucruri marunte se inscriu relatiile .Nu ma refer la cele de prietenie ,nici la cele de servici si nici la cele stabilite pentru obtinerea anumitor beneficii.Ma refer la relatiile dintre barbat-femeie, femeie-barbat.Si aici exista cateva cercuri de excludere , mai precis nu cele pasagere (de o luna, doua), nu cele tip one night stand ci relatia de un an ,doi ani sau chiar mai mult.

Aceste tipuri de relatii de lunga durata te obisnuiesc cu un anumit tipar, o rutina ce se desfasoara pe o perioada indelungata.Cand intervin probleme in cuplu te incapatanezi sa crezi ca acestea se pot rezolva.Trece o vreme in care ambii refuza sa creada ca sfarsitul este inevitabil.Incet dar sigur se duc si ultimele urme de respect si camaraderie si amandoi se trezesc cu un „La revedere!”. Aceste doua cuvinte sunt usor de spus, ambii devin reci unul fata de celalalt, unul dintre ei isi strange lucrurile si pleaca.

Si uite asa mergem fiecare pe drumul sau, alimentati de libertate, alimentati de entuziasm sau in unele cazuri de durerea despartirii.

Indiferent de trairile de dupa, intervine o mica problema, ce n-o anticipa nici unul dintre membrii cuplului :SINGURATATEA.

Si uite asa , dupa ce te trezesti singur, dupa ce constati ca rutina dispare te apuca un sentiment de neliniste, de frica .

Constientizarea celor doua, adica nelinistea si frica te duc la partea a doua.Implicarea intr-o alta relatie, de data aceasta pasagera.

Esti constient ca cel nou nu e nici pe departe ce te asteptai, constati ca nu te potrivesti sub nici un aspect.Chiar daca diferentele iti rasuna in minte zilnic , nu te dezminti.Nu vrei sa fii singur.O parte din tine ar renunta din prima, o parte se intreaba ce se intampla cand te vei trezi a doua oara fara cineva caruia sa ii impartasesti problemele tale.

Si de aici si titlul : dependenta.

Esti dependent de existenta cuiva, de amintirea celuilalt.Nu poti constientiza cum poti trai pe cont propriu.Aici se rupe mitul propriu de persoana puternica.

Si uite asa se mai darama un castel de carti si uite asa curg lacrimi si uite asa intervine resemnarea si revolta.

Punct.

 

 

Existentiala

Posted on

A durat ceva pana sa revin la scris.Nu am vrut sa umplu spatiul cu generalitati numai de dragul de a fi.Scriu cu prilejul unui fapt real ce ma uimeste si in zilele de astazi, fapt ce a constituit o controversa inca din copilaria mea , prin prisma familiei .Pozitia femeii in societate, in familie , in mediul profesional.

Multe dintre femei au uitat ca trebuie sa lupte pentru propriile lor idealuri , pentru propriile lor reusite. Multe continua sa se considere  o masina de spalat, o gradinita cu program prelungit si un serviciu de curatenie 24/24.

Exista o „specie ” predominanta , programata inca din copilarie pe trei lucruri : nunta -copil-casa.Este ca un fel de traiectorie a sagetii spre tinta.Prin asta isi ating scopul.Prin asta se simt implinite.Multi ar spune , ok , fiecare are parerea sa privind parcursul vietii sale.Si eu zic la fel .Ceea ce ma deranjeaza este revolta lor si nevoia de a tine predici unei persoane ce nu doreste acelasi lucru.Daca dai de asa ceva, o sa vezi ca Martorii lui Iehova sunt in categoria „minimal threat”.

Multe femei au radicalizat conceptul de  lupta pentru egalitate in cariera si in viata sociala, alegandu-ne la ora actuala cu ceva ce multora le este la indemana a ridiculiza.

Nimeni nu isi poate permite sa afirme ca o femeie nu poate realiza ce barbatii realizeaza, indiferent de domeniu sau context .Cu suficient efort si suficienta pregatire fie ea fizica sau intelectuala , femeia se poate afirma drept cine doreste a fi.

Nu sunt de acord cu masculinizarea femeii, nu sunt de acord ca femeia sa traga o flegma ,numai sa arate celui de langa ea ca poate scoate muci verzi din gat.Nu sunt de acord cu injuraturile gratuite , doar de dragul de a demonstra ca esti tare.Mai pe intelesul tuturor nu sunt de acord cu aplicarea conceptului de feminism in ziua de astazi.

A fi feminista inseamna a tine la indeplinirea dorintelor si idealurilor proprii.Nu inseamna a nu te aranja si a nu cauta sa arati bine .

Independenta materiala si sociala este un deziderat pentru oricine.Femeile ar trebui sa constientizeze dreptul de  a spune nu, indiferent de circumstanta si de persoana.Trebuie sa spui nu atunci cand consideri ca un ordin contravine princiipilor tale morale , trebuie sa spui nu atunci cand cel de langa tine uita ca ai nevoie de mai mult decat „Mi-ai calcat camasa?”.

Rar, foarte rar, ma uit la emisiunile TV .Atunci cand ma mai uit , inevitabil mai prin cate o urma de drama .O femeie batuta pe care toti o plang de mila, o femeie omorata  de sot care si-a lasat in urma copiii si familia .De fiecare data imi vine in minte aceiasi intrebare.?De ce nu a facut ceva sa iasa din situatia respectiva?.Scuzele de a doua zi nu valoreaza viata proprie care este pusa in pericol, in cele mai multe cazuri, in fiecare zi.

Atat vroiam sa spun.Sunt dezamagita de femeia acestei ere.

Am doar 22

Sa povestim festivitatile aferente implinirii varstei de 22 de ani

Cu o saptamana inainte de implinirea acestei mirifice varste…a se traduce inca un picior pe calea sigura spre groapa…. se planuia o petrecere mare, cu bautura , barbati, femei, voma in locuri publice si alte asemenea activitati de divertisment, specifice tineretului fara creier din zilele de astazi.

Luni se inregistreaza o usoara durere a urechii si a maselelor.In aceiasi zi de luni, seara mai precis, se incepe plansul cauzat de amplificarea la cote alarmante a durerii.

Marti subiectul nu mai poate merge la servici, pentru ca intreaga noapte a plans din cauza durerii amplificate.In cursul aceleiasi zile subiectul isi roaga un prieten sa devina insotitor catre spital.Pe drum spre spital subiectul sperie prietenul respectiv insotitorul prin doua crize cauzate de lipsa de calciu, manifestate prin bufeuri si intunecarea vederii.

Subiectul ajunge intr-un final la sectia ORL.La sectia ORL se constata ca subiectul a prins o infectie soldata cu doua tipuri de otita la aceiasi ureche. Subiectul este astfel saturat de Dumnezeu si pedepsit pentru sodomizarea virginelor din raiul arabilor.

In cursul saptamanii subiectul plange si inghite pastile de 1 gram, ce il sedeaza mai ceva ca pe un cal.

Se apropie ziua de nastere.Subiectul este pe antibiotic.

Ziua de nastere este aici.Subiectul bea ceai si injura frenetic uitandu-se la prieteni care beau in cinstea sa.

Marti, adica astazi subiectul merge la servici cu prajituri si fursecuri.

Astazi am avut parte de o surpriza placuta.Colegele si seful meu stiau ca vreau de vreo 4 ani sa imi slutesc pielea cu un tatuaj.Astfel drept cadou am primit contributia lor la realizarea procesului de slutire.

A fost aproape cel mai frumos cadou pe care l-am primit cu ocazia acestei zile.

Anul viitor estimez ca imi rup vreun os sau ceva, ca in rest ,cu ocazia zilelor mele de nastere, am avut parte de aproape toate tipurile de ceasuri rele.

Incheiem transmisiunea.

Ordine de idei

Am impresia ca prea multi cunoscuti stiu despre blog.Parca nu ma mai simt asa de bine scriind,spatiul fiind deja invadat.Am considerat intotdeauna ca pastiladeras este un loc de refulare, cateodata mai amuzant , cateodata sentimental.
Momentan trec printr-o perioada destul de ciudata,cel putin din punct de vedere psihologic.Sunt intr-o camera fara usa, si peretii se cam apropie unul de altul, eu fiind prinsa la mijloc.
Nu e un sentiment prea placut, asta pot sa o spun de doua ori.Poate e din cauza tranzitiei, poate e pentru ca ma simt destul de singura, desi nu as avea motive.Poate ca e pentru ca mi-am pierdut cea mai buna prietena din cauza unui lucru tampit.Nici glumele nu mai au haz, pentru ca altora li se par de retard.Bineinteles ca sunt prea orgolioasa sa o sun, sau sa ii scriu.Poate ca imi e frica de raspuns sau de consecintele tampeniilor pe care le-am facut.
E curios cum pierderea unui prieten te poate instraina de ceilalti.
A nu se intelege prost conceptul de prieten, stiu ca in ziua de astazi e confundat cu „tovarasi de bautura”, „colegi de servici” si „cunostinte”.De-aia am destui.
Cercul de prieteni se rezuma la 4 persoane, bine acum 3.Cei patru , acum trei au insemnat si inseamna familie, sunt oameni pe care ii cunosc de foarte mult timp, care ma suporta si care ma ajuta , indiferent de ce am facut, indiferent daca i-am jignit, indiferent daca am urlat.
Si pentru cei care au citit prima data blogul si isi dau cu parerea fara sa ma cunoasca,fac precizarea ca ceva confortabil nu inseamna serios(mr. know-it all).Inseamna o alta perioada.Deci daca se mai citeste , a se lua in considerare, inainte sa emita judecati de valoare.