Si iar eu septembrie 8, 2009

Uite ca am ajuns intr-un final nefericit la Bucuresti.Mai aveam putin si ma tineam cu mainile de gard numai sa nu plec de acasa.Sa ne imaginam ca am picat cu tot cu gard pentru ca uite-ma respirand noxele orasului iar.De-ar fi numai noxele ar fi bine….stau eu acum sa ma gandesc pe ultima suta de metri de melancolie.

Tehnic ar trebui sa fiu un om fericit,pentru ca am tot ce imi trebuie .Practic gasesc intotdeauna ceva cu care sa ma torturez.

Ar fi trebuit sa fieo postare vesela, cel putin asa intentionam acum doua zile cand am inceput sa scriu.Si uite ca au mai trecut cateva zile, am mai schimbat cateva dispozitii si am ajuns la starea mea normala.

Nu mai gasesc nimic bine si ma enervez si rabufnesc.

Nu simt nevoia sa mai comunic cu nimeni, de intalniri intre prieteni nici atat .

Nu-mi vine nici sa mai spun cuiva ca sunt acasa pentru ca nu vreau sa ii vad,nu vreau conversatii si nici nu mai vreau sfaturi de viata ce mi se dau intotdeauna fara ca eu sa le cer.

Problema cu sfaturile e asemanatoare farfuriei de mancare ce de obicei imi era pusa in fata.La un punct nu mai puteam manca si mama urla din cealalta parte a camerei sa termin tot.Cu mintea mea de copil,minte care o posed si acum intotdeauna m-am intrebat acelasi lucru.De ce tot?De ce sa mananc tot?Explodeaza planeta daca nu o fac?

Uite ca n-am mancat tot ,nu sunt rahitica,diforma.N-a disparut omenirea.

Asa si cu sfaturile.Daca nu le cer de ce imi sunt impinse in fata?Oare cel sau cea care da sfaturi simte asa o caldura in suflet,considera ca mai iau un punct in calea Mantuirii sau ce?

As vrea si eu o data sa ma enervez si sa le spun sa si le bage in cur.Din nefericire sfaturile nu sunt scrise pe hartie, ca altfel as trai o viata cu hartie igienica gratis.

Revenind la tema initiala  si anume cea de ajungere chez le capitale nu prea mai am ce sa specific in afara faptului ca vreau inapoi si ca dupa cateva zile de agitatie specific bucuresteana ma doare capul in 4 dimensiuni.

Imi doresc ca o data cu venirea eminentei zile de nastere sa suflu in lumanare si sa ma transform intr-un copil de zece ani.Cu asta se rezolva toate problemele.

Acum stiu ca este posibil acest lucru o data cu zborul porcilor catre tari mai calde ma resemnez si incerc sa adorm.

Vreau acasa iulie 9, 2009

Acasa pentru mine nu inseamna Bucuresti.Bucurestiul este locul in care lupt sa traiesc.Este locul poluat de rautate si de incultura.Incultura nu ma deranjeaza.Ma sperie si ma deranjeaza rautatea gratuita care se regaseste in fiecare om,indiferent de provenienta.Bucurestiul este infectat de pretentii.Pretentii vestimentare,pretentii legate de oamenii cu care imparti o bere,pretentii legate de subiectele de conversatie pe care le alegi.Bucurestiul iti impune sa fii la curent cu ce se intampla,iti impune sa fii modern atat in gandire cat si in modul de prezentare.

Bucurestiul e cusca de aur ,stralucitoare la prima vedere dar plina de cacat dupa o analiza mai detaliata.

Acasa pentru mine inseamna Frasin.Un mic orasel din Bucovina, situat la cativa kilometrii de Gura Humorului.

Acolo am crescut.Acolo simt prezenta bunicii mele, acolo imi permit sa fiu eu.

Pot uita de tipare,pot uita  de standarde.

Acolo imi permit sa ies intr-un tricou larg si niste blugi rupti fara a ma gandi ca analizeaza cineva firma hainelor mele.

Frasinul inseamna libertate.Frasinul inseamna mirosul fanului de dimineata, inseamna oameni dragi ce iti zambesc in fiecare zi .

Acasa la mine imi beau cafeaua la ora 7 pe balcon si ma uit la muntii din fata casei.

Casa familiei Caraciuc, adica casa mea este situata la strada ,langa scoala.

In fiecare zi la ora 7, vezi muncitorii care se indreapta spre fabricile de lemn si de cherestea , acestea fiind principalele furnizoare de locuri de munca.

In timpul saptamanii imi permit sa ascult cata muzica vreau,imi permit sa citesc cat vreau,cateodata mai uit sa mananc.

Mai trebuie sa fac si curatenie.Asta se efectueaza vineri cu verisoara mea,Dana pentru ca doarme la mine sus si e la fel de imprasiata ca mine.De obicei curatenia dureaza o zi,daca insistam sa se faca cum trebuie.

Sambata mergem la cumparaturi in Gura Humorului, le ducem acasa si plecam din nou pe seara la o bere in acelasi oras.Ne intoarcem acasa tarziu si dupa obicei ne bem ceaiul de ora 2-3-4 dimineata,eu fumez o tigara si pe urma somn.

Duminica,dupa slujba , la vecini se pune o banca la poarta.Barbatii sunt putin ametiti de la votca de dupa biserica, iar femeile sunt pregatite sa dezbata ultimele barfe.

Duminica ,in copilaria mea insemna trezire la 10.Mancam ce imi punea bunica,coboram sa ma bat cu verisoara-mea pe bomboane si pe urma eram amandoua imbracate frumos pentru a merge la bunicul meu la cimitir.

Duminica ,acum dupa ce am crescut si stau singura in apartamentul de la etaj inseamna trezire la 12,pregatirea cafelei si lancezirea de vreo 3-4 ore in sezlongul de pe balcon.

Vine asta mica si  ma trezeste de-a binelea.Mergem sa mancam ,pe urma poate mergem in Gura Humorului la alta cafea si la discutii cu cativa prieteni.

In fiecare vacanta,in fiecare vara asteptam sa plec la Frasin.Se termina scoala,bunica facea bagajul si dupa festivitatea de premiere plecam.

Invariabil,trebuia sa caram si o pisica,pisica adusa de pe strada de mine,cu care bunica se chinuia tot anul.

Cea mai de pret amintire si cea mai mare aventura a fost cand am dus pe tren si o pisica si un pui.Puiul il cumparase mama, ca sa ma invete sa fiu responsabila, pisica o aveam din oficiu.

Am fost un copil alintat.Bunica nu mi-a refuzat niciodata nimic.Nu va ganditi ca bateam din picior daca nu mi se lua inghetata sau daca nu primeam bomboane.

Eu aveam ce aveam cu pisicile si cu iesitul afara la joaca.

Cat a trait bunica am locuit in Militari,la bloc.Ma jucam de dimineata pana seara,veneam murdara si ca bonus mai aduceam si animale puricoase acasa.Cel putin 5 pisici tot am adus si tot au fost crescute de bunica si transportate via CFR la Frasin, unde multe dintre ele traiesc si acum,grase si frumoase.

Astfel Frasinul, inclusiv drumul catre Frasin , erau o adevarata aventura pentru mine.

Acum , de cand nu o mai am pe bunica si locuiesc de ceva vreme cu ai mei nu s-au schimbat multe.In afara de partea cu pisicile si cu iesitul afara la joaca.Din nefericire am crescut.

In fiecare an astept sa imi termin treburile si scoala in Bucuresti si sa plec acasa.

Acasa ,unde nu ma deranjeaza nimeni,unde pot sa imi permit sa uit si sa fiu eu.Acasa, unde telefoanele nu mai suna .Mai suna Ana ocazional sa vada daca traiesc.

Mai am 3 saptamani si plec acasa.

Cu aceasta ocazie va urez tuturor o vara minunata.

Ne citim la toamna.

Cu drag,

Andra

Pentru ca asa ma simt mai 31, 2009

Am revazut cu placere Rebecca si Les diaboliques.A trecut ceva vreme de cand am avut rabdare sa ma uit la un film de la inceput si pana la sfarsit.

N-am mai gasit nimic bun ,chiar daca am incercat sa ma uit si la topurile de actualitate.

Ce-as putea sa aleg dintre drame ,comedii cu adolescenti americani si iar drame si iar povesti de dragoste cu happy end?

Nu mai aleg nimic , ma duc sa ma culc sau sa ma uit la documentare cu iz de conspiratie.

M-am uitat la Super Size Me, care pretinde a fi o demonstratie impotriva fast food-ului mai precis McDonalds-ului.Am ras cu pofta.Ma uimeste ca toata lumea da vina pe propaganda publicitara.Sunt mesaje subliminale.

[Ca la campania lui Basescu .Mai tineti minte ardeiul?Eh...dupa patru ani sau cati or fi trecut, nu simte nimeni usturimea de la ardeiul ala care v-a fost adanc infipt in cur de la cat cacat ati inghitit  pe cale audio-vizualo-bucala?]-inchid paranteza………Revenind

Ca te ademenesc, ca efectiv te indeamna sa intri si sa comanzi grasime pe paine.De parca atunci cand te apropii de un restaurant sau ce-o fi , te trag 7000 de clowni pitici si te indoapa cu cartofi prajiti si ramasite de pui bagate in grasime.

Asta e in mod clar.Piticii sunt de vina ca tu o sa fii ingropat intr-un  sicriu super-size si ca bietii tai copii trebuie sa cumpere doua locuri in cimitir in loc de unul.

Gandeste-te bine ca e criza :  e scump sa mananci, e scump sa mori.

Si tot din documentarul acesta minunat am auzit ce a mai  pertinenta observatie posibila.

Toti se iau de fumatori, ca o sa moara tineri si in chinuri. [astia o sa incapa in sicriu va garantez] dar nimeni nu incearca sa le zica grasilor sa se opreasca dracu din mancat.Mancatul aparent nu deranjeaza.Ma opresc .  Incep sa ma iau de oameni si iar se gaseste vreun dobitoc sa imi spuna ca sunt frustrata.

Trebuie sa inchei glorios si anume cu noua campanie politica pentru ce s-o mai alege acum.Nu vreau sa ma lumineze nimeni si sa imi povesteasca despre ce e vorba si nici sa imi spuna ca din cauza oamenilor ca mine se duce tara de rapa.

Refuz sa mai citesc stiri privitoare la viata politica romaneasca.

Ii vad agatati  pe toti stalpii pe Vadim si pe Becalli, o mai vad si pe umflata de Norica Nicolai sau cum o chema-o si mi se face scarba.Cate pretentii ca le pasa sau ca vor sa schimbe ceva.Bine ei schimba intr-adevar ceva : cash-flow-ul personal….o masina…o vila ………sau ce s-o mai purta acum.

M-am lamurit cu totul in legatura cu societatea romaneasca din ziua de astazi.Am 20 de ani si am ajuns sa spun asta.

M-am lamurit cu pustii de varsta mea care stiu doar messenger si minimale,cu fete care nu stiu sa se valorifice sau se valorifica dupa propriile standarde.Nu zic ca asa sunt toti, dar majoritatea are un mod tipic de a-si spune cuvantul.

M-am lamurit cu oamenii care se incapataneaza sa mentina imaginea de atoatestiitori, cand baza lor educationala si morala e subreda, poate mai subreda decat a mea.

M-am lamurit.

Eu raman la lumea mea.Decat sa mai ies mai bine raman acasa cu o carte buna ,un film vechi si ceva muzica.

Inchei nenorocirea de articol.In principiu am vrut sa ma plang.

Am uitat sa va recomand cele doua filme de la inceput desi aveam intentia.Deci daca va plac filmele vechi , filmele noir de fapt,Les diaboliques si Rebecca sunt un debut sau o continuare la fel de placuta pentru a va pierde timpul si de a uita putin de cotidian.

In ultimul rand as vrea sa va recomand cu caldura The Sons of Anu ( compusa de Derek Sherinian , interpretata de minunatul Yngwie Malmsteen):

PS: Scuzati calitatea

PPS: TEH END……………………in sfarsit (ar zice omul care s-a obosit sa citeasca toata nebunia asta)

Saints and sinners aprilie 5, 2009

You lust, you lie, you kill, you steal…..you sin.

General truth.

How many have the courage in one certain point of they’re life to confess at least one of their sins.Most of us would ask….to whom should I tell?Who would not run when they discover who is sitting next to them…..a liar, a cheater, a killer…..who would have the courage to love you or stand by you after you tell the truth…….or at least a tiny part of it……….yeah truth is a relative matter and a subjective one of course….sure the truth can make your dreamworld crumble with the help of a few little words….and you are afraid and ashamed of yourself.

You were not ashamed when you had stolen something….you were not ashamed when you told a lie that put you in a better posture …..and so on and so on

Who has the courage to confess at least one sin?Who would assume his fault?

I think no one would unless he had a knife to his throat….why risk it….you’ll hide them all…you will not be able to sleep many nights…..but you will have your life, your friends or so-called friends and you’ll live hapily ever after.

Saints are those who hide, saints are those who bear all of their burdens .Sinners are those foolish enough to tell and to take a stand in explaining their actions.

It’s a world of saints with pretty faces ladies and gentlemen!

We all are saints!

Job-less noiembrie 13, 2008

Mi-am planuit eu cu capul meu de blonda ca o sa raman la mica recapitulare facuta saptamana trecuta.Precizez ca eram vesela ca mi-am gasit un job.

Am fost la interviu ca tot romanul de rand, am zambit de ma durea maxilarul , am fost atat de draguta si atat de sociabila incat m-au chemat la training cu felicitarile de rigoare si etc etc….Toate bune si frumoase.

Am ajuns la faimosul training am adoptat moaca de om inteligent ,am fost atenta, am facut glume cu iz intelectual…eram …cum sa zic ca eram…..ca un aurolac fiert cu detergent de trei ori, dat cu Lenor si imbracat in toale de firma.Puteam a inteligenta si a parfum.

Toata lumea se intreaba care e problema.

Problema era ca minunea de contract pe care eu trebuia sa semnez avea clauza de reziliere …..adica daca in 5 luni imi dadeam demisia sau ma concediau plateam 350 de euro.

In mod clar trebuia sa fac si prostitutie pe langa servici , ca n-am pene si nici nu fac oua de aur.

In continuare sunt jah-bless (job-less).Daca careva imi citeste blogul si ii este mila fac aproape orice (nu imi dati copii pe mana ca ii gasiti legati de calorifer si batuti, nu imi dati sa fac curat ….asta are alte urmari…in rest daca ma puteti folosi drept incantatoarea de mine pot sa fiu atat de draguta incat sa dati in diabet)

End of efigia pateticului in mai mult de 5 randuri.

De vineri octombrie 23, 2008

Enjoy!

Remix de toamna septembrie 19, 2008

Tin sa precizez ca inca e vineri cand scriu asta.Intr-adevar m-am trezit foarte bine dispusa si chiar m-am grabit la servici.Si am ajuns cu 10 minute mai devreme si am ascultat Alice Cooper Halo of Flies cu boxele la maxim, si am fost fericita.10 minute de glorie.

Gloria s-a dus cand mi-a intrat colegul.Atunci a intrat in functiune hiperactivitatea si rasul si glumele proaste cu specific de oboseala.M-am agitat mai rau ca o majoreta si mi-am propus sa ii fac cunoscut omului faptul ca e vineri.

Bietul n-are nici o vina.Cred ca ar vrea sa ma omoare, dar zambeste.Apreciez

In rest totul frumos.Ploua da parca ninge.Eu am facut frigul 5 zile din 7 si presimt ca o sa le onorez si pe celelalte doua la fel.

Am zacut in melancolie toata saptamana si am constatat ca ma multumesc cu foarte putin.In concluzie am hotarat revolutie si am ajuns sa sforai ca un porc dupa zece minute de gandire intensa.

La atat se rezuma tot.Va multumesc pentru atentie.

Revenim dupa o scurta pauza )

Ratatul familiei august 1, 2008

Dupa cum enunta coerent si titlul voi purta stigmatul cu demnitate un an si sper sa intru la Facultatea de Drept de stat ,in admiterea care va veni.

Pana atunci sunt admisa la marea,geniala (adunatura de tarani frecati in sclipici) Nicolae Titulescu.Tehnic mi-e frica de octombrie si cred cu toata puterea ca o sa fiu linsata in prima saptamana sau inchisa intr-un beci si n-am sa mai vad lumina zilei pentru ca nici ai mei n-or sa ma mai caute.

Am reusit sa ating performanta de a fi mai proasta decat prostii obisnuiti si sa dezumflu toata echipa de majorete care ma astepta acasa.

Zilele astea ma feresc din calea nebunului care il am acasa pe post de parinte si in consecinta stau afara.

Am avut parte de prelegerea “ti-ai stricat viata”,”am dat bani si tu umbli cu toti golanii cand trebuie sa inveti” etc

Astept sa se resemneze si sa imi dea bani sa plec pe undeva.

In rest nimic.Blogul e in pauza si nici nu simt nevoia sa mai zic ceva.

Miroase a lene iulie 4, 2008

Dupa cum enunta si titlul in cea mai plastica forma gasita ,am terminat bacul.Intentionam sa scriu sambata seara cand aflu rezultatele dar am decis ca logic ar fi sa plec la munte dupa operele de arta facute in cadrul acestor examene.Cel mai probabil sambata se va auzi tata urland,pneurile scartaind in Drumul Taberii si doi parinti care vor sa isi linseze licheaua pe care o au la usa.

Dar eu m-am pregatit .Ma duc in Vrancea,la Lepsa,munti si padure.L-au aparat pe Stefan cel Mare acum or apara si curu meu mare de tata.Asta daca nu se transforma in Hulk si incepe sa muste din radacini.

Trecem peste aceste detalii.Macar am azi liniste si jumatate de maine.Plec cu nevasta,o sa mor de caldura in ren dar o sa ma distrez futu-i neamu.O zi jumatate ma distrez.

Sper sa pot spune peste o luna ca sunt studenta la drept,dar in caz ca nu,va voi face cu mana de pe camionul de Rosal sau o sa fie in Liberatatea pe langa drama Simonei Senzual ,un articol de cinci randuri cu adolescenta aruncata de la trei.

Vara frumoasa si distractie la concerte

muzica de luni iunie 9, 2008

Melodia si nu videoclipul

The Stone Roses-Made of stone

Alice Cooper-It’s me